Tradițiile autentice basarabene și revenirea la rădăcini mereu au fost principiile de bază ale unei societăți sănătoase care ține la trecut și viitor. Generații au purtat grija pentru frumos și tot ceea ce e veritabil. Pornind de la această paradigmă, un exemplu grăitor ni-l oferă Muzeul de Istorie și Etnografie din orașul Călărași.

Recent, la instituția muzeală a fost inaugurată „Șezătoarea Călărași coase Cămăși cu Altiță” – un poriect de lungă durată ce are menirea de a transpune motivele entografice ale zonei pe cămașa cu altiță.

Natalia Veleșca, director la Muzeul de Istorie și Etnografie din orașul Călărași, spune că demult coceau această idee, deoarece la capitolul etnografie Călărașul foarte slab a fost dezvoltat de-a lungul anilor. Și asta pentru că, Călărași a fost mai degrabă un oraș economic, istoric, social, cultural, dar nu și etnografic. Etnic – da, dar nu etnografic, mai punctează directorul instituției.

„Și atunci, la obșnuita noastră adunare dintr-o zi de luni am decis să creăm o astfel de șezătoare în colaborare cu Șezătoare Basarabia organizată de Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău”, ne povestește Natalia Veleșca.

Un alt motiv care a stat la bază lansării proiectului „Șezătoarea Călărași coase Cămăși cu Altiță” a fost și pentru faptul că la muzeul din localitate veneau tot mai mulți oameni care întrebau dacă aici pot găsi o ie, iar de fiecare dată angajații muzeului aveau răspunsul la ei – nu.

„Imboldul cel mai mare de a organiza această șezătoare de lungă durată a venit atunci când anul trecut am organizat o activitate cu privire la țesutul covoarelor, cum funcționează diferite aparate de țeșut, de croșetat, de cusut. Și iată, atunci am decis că nu ar fi rău să dezvoltăm și această filieră de etnografie, cum ar fi cusutul unor cămăși tradiționale. Și dacă tot vin oamenii la muzeu pentru a căuta un produs final, am zis că e momentul să o facem și pe asta. Mai cu seamă că în acest an, dosarul de nominalizare va fi evaluat în Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din noiembrie/decembrie 2022”, a mai spus pentru cooltura.info directorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Călărași, Natalia Veleșca.

Dosarul multinațional „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” a fost depus la UNESCO

Pe data de 29 martie 2021, România, împreună cu Republica Moldova, au depus dosarul multinațional „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pentru înscrierea elementului în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanității UNESCO.

Dosarul a fost realizat cu participarea grupurilor naționale de experți din România și Republica Moldova, elaborarea sa fiind coordonată de către Ministerul Culturii din România. Din grupul de lucru al Ministerului Culturii din România au făcut parte experți, profesori ai Facultății de Litere a Universității București, cercetători ai Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, al Academiei Române, dar și cercetători și muzeografi ai Muzeului Național al Țăranului Român, Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeului Olteniei, Complexul Național Muzeal ASTRA – Sibiu și Muzeul de Etnografie Brașov.

Prin înscrierea cămășii cu altiță în Lista Reprezentativă UNESCO, Republica Moldova şi România își asumă angajamentul să asigure viabilitatea elementului prin elaborarea și implementarea de politici la nivel național și local, dar și să promoveze această piesă de port popular prin organizarea evenimentelor cu caracter național și internațional.

Documentele reunite în dosarul de candidatură UNESCO ilustrează complexitatea problematicii acestui element reunind următoarele aspecte: denumirile locale/regionale ale elementului și arealul de manifestare, punctându-se croiul și tipologia cămășii cu altiță, răspândirea elementului pe teritoriul României în secolele al XIX-lea și al XX-lea, cu transpunerea cartografică.

De asemenea, dosarul cuprinde viabilitatea elementului în prezent și prezintă răspândirea, pe teritoriul României și cel al Republicii Moldova, a practicilor și tehnicilor legate de coaserea și purtarea cămășilor cu altiță. Reperele istoriografice și etnografice completează imaginea elementului din perspectivă temporală, demonstrând importanța sa atât în viața comunităților rurale, cât și a elitelor.

Sunt prezentate etimologia cuvântului altiță, diversitatea regională a elementului, cu menționarea materiilor prime, a instrumentarului de lucru, a croiului, a modalităților de structurare a decorului, a motivelor decorative, a tratării lor plastice și a cromaticii.

Un loc aparte a fost alocat prezentării elementelor socio-culturale asociate cămășii cu altiță, funcției sale comunicaționale, stării actuale a elementului, precum și cadrului general de protejare, conservare și salvgardare a acestuia, cu măsurile generale și punctuale.

Documentul semnalează continuitatea artei cămășii cu altiță pe teritoriul României și în Moldova de peste Prut, semnificativă pentru definirea sa ca marcă identitară menită să asigure coeziune și apartenență. Totodată, în dosar sunt menționate măsuri și strategii de conservare, protejare și salvgardare a elementului, precum și riscuri în legătură cu elementul și practicanții.

Dosarul de nominalizare va fi evaluat în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din noiembrie/decembrie 2022.

***Amintim că, Republica Moldova şi România au promovat deja trei dosare transnaţionale în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității: ,,Colindatul în ceată bărbătească” (2013), ,,Tehnici tradiționale de realizare a scoarței” (2016), „Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie” (2017).

Parteneriat de colaborare între Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău și Muzeul de Istorie și Etnografie din Călărași

Mai mult, anul 2022 este anul fortificării și dezvoltării pentru orașul Călărași, iar contribuția muzeului din localitate este una imensă. Tocmai de aceea, a fost semnat și un acord de colaborare între Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău și Muzeul de Istorie și Etnografie din Călărași. Documentul va permite o cooperare strânsă între cele două instituții și unele activități se vor desfășura sub umbrelă comună.