Comori bibliofile din patrimoniul BNRM. Expoziția poate fi vizitată până pe 9 februarie
Ziua Națională a Culturii și comemorării Poetului Mihai Eminescu a fost marcată la Biblioteca Națională a Republicii Moldova prin inaugurarea expoziției „Comori bibliofile din patrimoniul Bibliotecii Naționale”.
Patrimoniul cultural constituie una dintre cele mai reprezentative file din moștenirea omenirii, protecția și studierea cărora este o normă obligatorie a fiecărei țări. Biblioteca Națională a Republicii Moldova deține un patrimoniu deosebit de bogat. În acest context, ne-am propus să selectăm o mică parte din documentele bibliofile, publicațiile periodice deosebite din colecțiile BNRM ce reflectă activitatea personalităților istorice și literare, care s-au remarcat prin contribuția inestimabilă la dezvoltarea și promovarea culturii naționale.
Expoziția contribuie la valorificarea patrimoniului scris național, consolidarea sentimentului de apartinență la istoria și valorile comune pe întreg spațiul românesc și cuprinde 150 de documente sistematizate în 11 compartimente: „Eminescu – geniul deplin al culturii românești”; Din trecutul nostru…; Junimea, punct de cotitură în evoluția societății românești; Junimea, început de viaţă nouă în literatura naţională; Scriitori clasici ai literaturii române, sec. al XIX-lea; Spiritul cultural junimist oglindit în operele lui M. Eminescu și T. Maiorescu; „Gândul neamului”: ediții periodice basarabene de la începutul secolului XX; Viața cultural-științifică oglindită în presa basarabeană de la începutul secolului XX; Publicații periodice din învățământ la începutul secolului XX; Presa bisericească în Basarabia la începutul secolului XX; Reviste literare, culturale și științifice românești.
Compartimentul cu genericul „Eminescu – geniul deplin al culturii românești” este dedicat celor 173 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu și debutului editorial cu volumul „Poesii”. Sunt expuse ediții autume, poezii tipărite în timpul vieții, ediții bibliofile. Printre ele se regăsesc: Poesii :Ediţie facsimilată : Bucureşti, 1884 / Mihail Eminescu. – Bucureşti : Literatura artistică, 1989. Cartea reproduce întocmai ediția Princeps a volumului Poesii de Mihai Eminescu, apărut în anul 1884 la Editura Librăriei Socecu&Comp din București, la centenarul de la „reîntoarcerea în eternitate a Luceafărului poeziei românești, „ridicat asupra altora prin talent și suferință”. Volumul are o prefață de Titu Maiorescu și cuprinde un număr de 63 de poezii, dintre care 26 au fost publicate de-a lungul unui deceniu în revista „Convorbiri Literare”. Cartea este cu copertă tare, lucrată manual. Un volum de „ Poezii tipărite în timpul vieții: După edițiile critice îngrijite de Perpessicius, editat în 500 exemplare la editura „Victor Frunză” în 1989, care cuprinde și ilustrații facsimile după manuscrisele eminesciene.
Expoziția mai pune în valoare lucrările: „Dicționarul limbei istorice și poporane a românilor lucrat după dorința și cu cheltuiala M.S. Regelui Carol I” de B.Petriceicu-Hasdeu (1898), „Istoria românilor” de A.D.Xenopol (1898), „Gestiunea Dunării” de M. Kogălniceanu (1882), „Scrieri literare și istorice ” de A.I. Odobescu (1887), ediții bibliofile semnate de Nicolae Iorga, Ion Ghica, Titu Maiorescu, Gheorghe Coșbuc, Vasile Alecsandri, Iacob Negruzzi, I.L.Caragiale ș.a.
Presa periodică din ţinut a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare după Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918). În compartimentele propuse se regăsesc: revista lunară „Viața Basarabiei”, director Pan Halippa; revista lunară de doctrină, jurisprudență și legislație „Justiția Basarabiei”; „Buletin oficial al Provinciei Basarabia, editat prin îngrijirea Oficiului de studii, documentare și statistică al Guvernământului” (1919); ”Luminătorul”, cea mai prestigioasă publicaţie bisericească din Basarabia interbelică, organul oficial al eparhiei Chişinăului şi Hotinului, revistă care a apărut între anii 1918 – 1944; revista de istorie și geografie a Moldovei dintre Prut și Nistru „Arhivele Basarabiei”; „Cuget moldovenesc”, revista Societății Naționale „George Enescu” din Bălți etc.
În expoziție mai sunt expuse ediții specializate, care vizează diferite categorii de cititori: elevii, liceenii şi studenţii („Gândul neamului”, revista unui comitet studențesc creștin, care apare din 1920 de două ori pe lună, „Studentul”, 1928-1932, „Graiul nostru”, 1926-1932 etc.), breslele profesionale („Apicultorul”, „Foaia plugarilor”, „Revista de viticultură, oenologie și holticultură”, care apare cu concursul unui grup de specialiști din toate ținuturile românești, „Chişinăul medical” etc.). În această categorie de presă se regăsesc și cea pedagogică, deosebit de longevivă : ”Tribuna școalei”, „Izvorașul, „Cuvântul Școalei”, „Ghiocelul” ș.a.
Expoziția poate fi vizitată până la 9 februarie 2023.
