BNRM: Colecția s-ar întinde pe 32 km, iar dacă citești zilnic 5 publicații de la Biblioteca Națională ai avea nevoie de 2000 de ani pentru lecturarea tuturor lucrărilor

Astăzi, Biblioteca Națională a Republicii Moldova are o colecție de 2,6 milioane de documente în cele mai răspândite limbi ale lumii.

În fiecare an, colecția BNRM este completată cu circa 16 mii de documente noi.

Anual, Biblioteca Națională a Republicii Moldova recepționează prin schimbul internațional de publicații aproximativ o mie de documente.

Pentru amplasarea colecției Bibliotecii Naționale e nevoie de un spațiu de rafturi care s-ar întinde pe o distanță de 32 de km.

Dacă zilnic veți citi câte 5 publicații din colecția BNRM, atunci pentru lectura întregii colecții e necesar de mai mult de 2000 de ani.

Zilnic, colecțiile BNRM sunt consultate (în spațiile bibliotecii și în regim online) de circa 300 de persoane.

Cele mai vechi cărți din colecția Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova sunt două volume de Aristotel (1551, 1566), comentate de Donati Acciaioli și Simplicius Aristotel.

Din anul 2000, BNRM are statutul de depozitar al materialelor ONU în Republica Moldova.

SCURT ISTORIC al BNRM:

Biografia Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova începe la 22 august 1832, data la care a avut loc inaugurarea Bibliotecii Publice Guberniale. Printre ctitorii acesteia se numără Petru Manega, doctor de drept, venit de la Bucureşti şi ales epitrop, care s-a ocupat de găsirea localului, directorul şcolilor din regiunea Basarabiei A.Grinevici, care a adaptat statutul bibliotecii  publice din Odesa la cea din Chişinău.

La baza fondului iniţial de carte a stat biblioteca particulară a colonelului I.P. Liprandi (428 vol.).

Primul bibliotecar a fost Gavriil Bilevici, un intelectual cu studii făcute la Cernăuţi, profesor la Gimnaziul nr. 1 de băieţi din Chişinău, unde a fost găzduită un timp biblioteca.

De-a lungul celor 185 de ani Biblioteca a avut diverse locaţii şi a purtat diferite denumiri, în funcţie de situaţia social-politică din ţară: Biblioteca Publică Gubernială (1832-1875), Biblioteca Publică din Chişinău (1876-1939), Biblioteca Republicană de Stat a RSSM (1940-1990), Biblioteca Naţională (din 1991).

Pe parcursul anilor a fost adunată cu grijă zestrea spirituală a acestui neam – toate valorile pe care generaţiile prezente şi viitoare le vor utiliza pentru a învăţa şi judeca despre trecerea noastră prin istorie. În primele decenii ale activităţii sale, creşterea numărului de volume a fost relativ lentă, ajungând, după 45 ani de existenţă, la cifra de 8 mii de volume, iar în următorii 25 ani fondul a cunoscut o creştere considerabilă, majorându-se aproape de 5 ori (1902 – 39 mii vol.). Colecţiile de documente au sporit din an în an, astfel primul milion de volume Biblioteca l-a acumulat în 1963.

Unele dintre cele mai importante capitole a biografiei Bibliotecii Naţionale pot fi considerate anul 1961, când Biblioteca s-a mutat într-un sediu cu destinaţie specială – actualul bloc central al BNRM (arhitect Agaki Ambarţumean), ceea ce a constituit un adevărat eveniment cultural al capitalei şi  anul 1992, când Biblioteca Naţională a demarat reforma complexă a activităţii sale, conform standardelor UNESCO referitoare la acest tip de biblioteci. Această reformă a inclus dezideologizarea şi depolitizarea activităţii Bibliotecii, integrarea ei în procesul de renaştere naţională demarată în Republica Moldova, reorganizarea organigramei şi sistemului de management, regândirea funcţiilor şi priorităţilor Bibliotecii, redirecţionarea resurselor financiare, reînnoirea echipamentului, promovarea unor idei şi concepte noi, schimbarea politicii resurselor umane. De atunci au fost realizate o serie de proiecte de anvergură, care au contribuit la realizarea unor performanţe deosebite, la schimbarea imaginii bibliotecii în societate şi la afirmarea acesteia ca instituţie cultural-ştiinţifică de prestigiu atât în ţară cât şi peste hotarele ei.

DIRECTORII BIBLIOTECII NAȚIONALE de-a lungul timpului:

• Gavriil Bilevici (1832—1835)
• Nicolai Kozlov (1835—1846)
• Mihail Saburov (1846—1847)
• Ivan Tanskii (1848—1855)
• Platon Globaciov (IX—XII, 1852)
• Botean (1855—1856)
• Petru Şuşchevici (1856—1857)
• Venedict Beler (1857—1871)
• Kurkovskaia (1871—1877)
• Daria Harjevskaia (1884—1924)
• Maria Arionescu (1931—1934)
• Elena Niţescu (1934-)
• Adeli Cernoviţkaia (1944—1946)
• Iguatie Teleuţă (1946—1948)
• Alexandr Suhomlinov (1948—1955)
• Ion Borş (1956—1959)
• Alexandru Chirtoaca (1959—1963)
• Gheorghe Cincilei (1963—1964)
• Petru Ganenco (1965—1983)
• Grigore Sudacevschi (1984—1987)
• Tatiana Levandovskaia (1987—1992)
• Alexei Rău (с 1992)